Actuala administrație a băgat și RATP în faliment

Actuala administrație a băgat și RATP în faliment

Ieri, Tribunalul Iaşi a dispus dizolvarea RATP şi notificarea deschiderii procedurii de faliment.  Este un nou moment trist pentru că, din păcate, falimentul este cuvântul de ordine al actualei administrații. 

Aceeași administrație a băgat C.E.T. în faliment. Aceeași administrație a falimentat proiectul Iași – Capitală Culturală Europeană. Aceeași administrație a falimentat F.C. Politehnica S.A. Aceeași administrație ține Iașul în stagnare de 15 ani.

Citește și: Sportul ieșean – probleme și soluții

Actuala admnistrație este imaginea neputinței și a incompetenței. Am ajuns în această situație din cauza lipsei de viziune a actualei administrații.

1Astăzi, doresc sa dau la o parte cortina minciunii și dezinformării șefilor administrației ieșene, pentru ca toata lumea să poată vedea clar de ce patrimomiul public de transport în comun a ajuns astăzi să fie scos la tarabă. Nu doar managementul defectuos al regiei este cauza, ci falimentarea în pași, dispusă de către Primărie, prin nerespecatrea clauzelor contrractuale față de RATP, un proces ce poate avea și scopuri premeditate, pentru ca transportul public să încapă pe mâna “salvatoare” a partenerului privat.

Dar să facem recurs la istoria ultimilor ani pentru a ne da seama mai bine cauzele care au generat falimentul RATP și care susțin ceea ce am spus mai sus, din cauza actualei administrații, regia de transport public a fost pusă pe butuci pentru că a fost vitregită financiar de către Primărie, aceasta neplătind serviciile la valoarea lor reală pe care le-a contractat de la RATP și care au fost executate de RATP.

Din 2005 există un contract între Primărie și RATP (contract pe care și dl. Chirica, în calitate de director tehnic l-a semnat, participând la negocieri). În acest contract, Primăria se obliga să achite către RATP: 1) subvenția pentru categoriile sociale care primesc produsul ”Liber pe toate liniile” + o cotă de minim 5% de profit pentru regia de transport, precum și 2) diferența dintre venituri și cheltuieli a Regiei.

În 2005 Primăria plătea pentru un abonament 30 de lei, în condițiile în care prețul ”la tarabă” era de 93 lei. Practic, Primăria ar fi trebuit să plătească către RATP diferența de 63 lei, precum și o marjă de profit. În acel an, Primăria a virat către RATP 6 milioane lei, desi ar fi trebuit să dea 20 milioane lei, având în vedere că au fost emise un număr de 230.000 de abonamente. Diferența de 14 milioane lei reprezintă pierdere pentru RATP.

Tot în acel an, RATP are o diferență între venituri și cheltuieli de – 8,5 milioane lei, bani pe care Primăria ar fi trebuit să îi vireze RATP, conform contractului și legii. Pratic, avem un minus de lichiditate, adică un deficit pentru RATP de 22 milioane lei numai în 2005.

3Această practică a continuat an de an. În 2006, diferența neplătită dintre tarifele sociale și prețul abonamentului ”la tarabă” a fost de 5 milioane lei, iar RATP are raportul dintre venituri și cheltuieli pentru regie este de – 12,3 milioane lei. Așadar, în 2006 avem un deficit de 27,8 milioane lei. În 2007, această diferență neplătită a fost de 7 milioane lei, iar raportul dintre venituri și cheltuieli este de – 11,2 milioane lei. Rezultă un deficit de aproape 26 milioane lei pentru regia de transport. În 2008, s-au plătit către RATP 14,18 milioane de lei, creându-se un deficit de aproximativ 10 milioane de lei către Regie. Totodată, în 2008 diferența neacoperită dintre prețul subvenționat de Primărie și prețul real al abonamentelor a fost de aproape 16 milioane lei. În 2009, Primăria a crescut plățile la 26,9 milioane de lei, însă s-a mărit și numărul de abonamente la 334.081 de luni și, astfel, diferența neacoperită a fost de 11 milioane lei, iar raportul dintre profit și pierdere de – 9,5 milioane lei. În 2010, diferența dintre profit și pierdere a RATP este de – 24,6 milioane lei, iar diferența neacoperită dintre prețul plătit de RATP și costul real al abonamentelor este de 12.7 milioane lei. În 2011, se plătesc circa 25 milioane lei, însă rămâne un deficit de 22,3 milioane lei datorat diferenței dintre profit și pierdere, plus diferența neacoperită. În 2012, deficitul ajunge la 5 milioane lei. În 2013, se achită 23,6 milioane de lei, abia atingându-se valoarea anuală a subvențiilor, iar raportul dintre profit și pierdere este de -3,9 milioane lei. În acest moment, RATP era deja condamnată și în scurt timp intră în insolvență.

Așadar, conform raportului lichidatorului, RATP înregistrează o pierdere de 244 milioane lei!

În planul de reorganizare al al actualului administrator judiciar, putem citi, printre altele, următoarele motive pentru volumul mare al obligaţiilor de plată:

– acordarea unui număr mare de gratuităţi şi acoperirea parţială a acestora cu fonduri de la buget; Cu alte cuvinte, subminarea afacerii chiar de catre Primarie;

– necorelarea în anii anteriori a tarifelor cu costurile reale si cu indicele de creştere a preţurilor a dus la înregistrarea de pierderi în activitatea de exploatare în anii precedenţi. Cu alte cuvinte, e vorba de management defectuos la nivelul regiei.

Din 2013 au mai trecut 2 ani

Totodată, știm că din 16 iunie 2006 datează contractul dintre UNISTIL și RATP, cu clauze absolut scandaloase, care favorizează firma privată in defavoarea statului. La masa credală, UNISTIL s-a înscris cu o sumă de 45.000 lei. Acest lucru înseamnă că RATP plătește facturile UNISTIL foarte disciplinat, nu același lucru întâmplându-se cu alți furnizori.

Pe scurt, aceasta este istoria falimentului Regiei de Transport Public. Este vorba despre subminare, fie prin  delăsare, fie premeditate prin management defectuos, interese clientelare și lipsă de viziune.

Ce spunea actualul edil interimar despre situația RATP atunci când, la sfârșitul lui 2015 a venit cu ideea creață a planului de reorganizare al regiei de transport public?

Mihai Chirica, în ședința de plen din data de 29.12.2015

”Două minute și voi fi foarte punctual ca să nu lungim foarte mult acest subiect. Situația de fapt în care ne aflaăm și starea de insolvență a fost constatată tot de către acționarul unic care este municipiul Iași. În momentul de față nu există decât două variante. Varianta numarul 1 prin care regia de transport intră în faliment pentru că în afara unui plan de reorganizare așa cum este propus de noi, varianta cealaltă este de faliment. În situația unui faliment lucrurile ajung exact acolo unde noi nu vrem să ajungem și dumneavoastră insistați. Prin faptul că într-adevăr transportul public intră în haos, prin faptul că este necesară reînființarea unei societăți care prin aportul de societate, prin transferul de întreprindere și de abia atunci prin obligativitatea preluării și a activului și a pasivului intră într-o nouă societate care la rândul ei intră în insolvență și bucla devine continuă exact în temeiul legii. (….) Ce s-ar intampla, domnule director, dacă ar intra în faliment? Câți bani ar recupera statul român într-o linie generală fără a fi finalizată evaluarea? Vă rog.”

Domnul director Gherca Maricel

”Și în situația intrării în faliment, după calculele care sunt prevăzute în plan, în jur de 29 de milioane, însă noi putem asigura prin plan ca statul să poată să încaseze în jur de 35 de milioane de lei. Deci practic noi în discuția prealabilă pe care am avut-o cu reprezentanții ANAF, am cerut să se facă o analiză comparativă a gradului de încasare a creanței bugetare în cele două variante, la intrarea în faliment sau la organizare. Din calculele care au reieșit până acum este evident că cea mai buna soluție este cea a reorganizării.”

Mihai Chirica

”Si mai mult, din cele aprox. sase sute de pozitii care au avut sechestru pana saptamana trecuta cate au mai ramas in sechestru din partea beneficiarului statului?”

Domnul director Gherca Maricel

”35 de pozitii”

Care sunt soluțiile noastre?

Soluțiile pentru un transport public modern, pe care atât eu cât și colegii mei le-au repetat în plenul Consilului Local de mai multe ori:

  • Există Axa 4 de pe noul POR care permite UAT-urilor municipii reședință de județ (în posibil parteneriat cu operatorul de transport public) să depună proiecte pentru finanțarea obiectivelor cum ar fi: achiziționare de material rulant electric/vehicule ecologice, modernizarea/reabilitarea/extinderea traseelor de transport public, modernizarea materialului rulant existent (tramvaie), modernizarea/reabilitarea depourilor aferente transportului public și infrastrucutra tehnică aferentă, realizarea sistemelor de e-ticketing sau sistemului de tip park and ride. Toate aceste proiecte eligibile trebuiesc depuse. Toate;
  • Crearea zonei metropolitane de transport public pentru asigurarea transportului în zona metropolitană. Aici constat că actualul viceprimar, dl. Mihai Chirica , a inceput timid să pară interesat de acest model european de transport public, ce l-am enuntat de peste două luni. Pentru a părea original, evită cuvântul metropolitan, și subliniază “localități învecinate”. Nu avem nici o problemă cu importul soluțiilor, avem o problemă că această administrație nu face în realitate nimic;
  • Modernizarea flotei de transport public și a capacității de transport prin fonduri europene și alte tipuri de fonduri (pot fi fonduri elvețiene). Putem accesa aceste tipuri de fonduri doar dacă Primăria demarează acțiunea pentru a înființa o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară chiar în acest scop;
  • Linii dedicate pentru transportul cu autobuzele și tramvaiele în oraș pentru a evita întârzierile și pentru încurajarea cetățenilor să folosească transportul public în comun;
  • Mai mult, propunem demararea unui studiu de fezabilitate pentru introducerea trenului ușor care să lege Iașul de Zona Metropolitană pe calea fertă pe Axa Ciurea-Iași-Lețcani.

faliment ratp

Comentarii

comentarii