Care este calitatea aerului pe care îl respirăm?

Care este calitatea aerului pe care îl respirăm?

Astăzi doresc să abordez un subiect ce este de mare impact și interes pentru ieșeni: calitatea aerului din orașul nostru. De mai bine de 10 ani, Iașul este unul dintre cele mai poluate orașe din România. Din păcate, municipalitatea nu a făcut nimic sau a făcut prea puțin pentru ca acest lucru să fie remediat. Este o problemă gravă pentru că este vorba de sănătatea noastră și a copiilor noștri.

Doresc să fac un scurt recurs la istoria ultimilor ani pentru a susține ce am scris mai sus:

  • Primul program de gestionare a calităţii aerului la Iaşi a fost adoptat în 2008, după ce timp de trei ani consecutivi cantităţile de pulberi în suspensie au fost considerate periculoase pentru sănătatea ieşenilor.
  • La nivelul Iaşului, în 2010 a fost aprobat Programul de Gestionare a Calităţii Aerului care cuprinde un set de măsuri ce trebuie adoptate cu termene de realizare până la sfârşitul anului 2015.
  • Evident, nu s-a făcut mai nimic pentru că, în martie 2013, Comisia Europeană a emis o scrisoare de somare suplimentară cu privire la cantităţile de pulberi în suspensie prezente în atmosferă şi Primăria a întocmit la solicitarea Ministerului Mediului un set de măsuri , pentru îmbunătăţirea calităţii aerului.
  • Și de această dată propunerile au rămas pe hârtie pentru că, pe 25 februarie 2014, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României care vizează gradul mare de polure cu particule fine. Este vorba de poluantul PM10 (pulberi în suspensie). În acel moment, în procedura de infringement s-a precizat că cetățenii din anumite zone din București, Brasov si Iasi au fost expusi in mod aproape continuu unor niveluri nesanatoase de PM10 (pulberi în suspensie) încă din 2007.

Conform legii, cantitatea maximă de particule în suspensie acceptabilă este de 50 de micrograme pe metru cub, fără ca această valoare să poată fi depăşită de mai mult de 35 de ori în decursul unui an. În 2014, la Iaşi au fost înregistrate 76 de depăşiri ale valorii maxime admise, faţă de 65 de depăşiri în 2013. În 2015 au fost 64 depășiri, iar în 2016, în prima lună, deja au fost măsurate 5 depășiri. Aceasta, chiar dacă una din staţiile de măsurare (cea din Podul de Piatră) nu a funcţionat timp de trei luni. În martie 2016, ministrul Mediului a anunțat public faptul că dintre cele trei oraşe care au provocat procedura de infringement din partea UE, Iaşul stă cel mai rău.

Cu toate acestea, Primăria Municipiului Iași de-abia luna aceasta a întreprins procedura pentru realizarea unui studiu al calității aerului din oraș, care se va realiza în 90 de zile. Această lentoare a Primăriei vine după ce Garda de Mediu a întreprins în cursul anului 2015 controale care au vizat nerespectarea prevederilor legale în vigoare în domeniul calității aerului. În urma acestor controle, Primăria a fost amendată cu peste 250.000 lei. Așadar, pe lângă faptul că ieșenii sunt obligați să inhaleze zilnic praful în oraș din cauza faptului că instituțiile din subordinea municipalității nu își fac treaba, Primăria Iași mai plătește și amenzi de sute de mii de lei, care sunt suportate până la urmă tot de ieșeni.

Mai mult, lipsa Registrului Spaţiilor Verzi face ca pârloage transformate în parcări ad-hoc să fie considerate spaţii verzi, iar pe zone cu adevărat verzi să fie acceptate construcţii.

Înainte de a veni cu câteva soluții punctuale, e important să identificăm o parte din sursele care generează praf, mizerie și, implicit, poluare cu particule fine:

  • Principala sursă responsabilă de depășirea valorilor limită zilnice a indicatorului PM10 din oraș o reprezintă transportul rutier, contribuția transportului rutier fiind, potrivit estimărilor, de aproximativ 70% din totalul emisiilor de pulberi și este datorat, în principal, lipsei șoselei de centură care să preia traficul greu din municipiul Iași.
  • Autobuzele folosite de RATP și UNISTIL sunt uzate tehnic și devin agenți poluatori importanți.
  • altă sursă de poluare a fost reprezentată de șantierele care nu au fost acoperite cu plase de protecție și din cauza vehiculelor care transportă diferite materiale care nu au fost încărcate, acoperite cu prelate și etanșate corespunzător. Șantierele din oraș nu au avut instalații de spălat utilajele pentru a preveni aducerea prafului și a pulberilor de praf de pe șantier în tot orașul. Primaria nu s-a implicat mai deloc in impunerea acelor masuri catre gestionarii santierelor.
  • Materialul antiderapant aruncat pe străzi si necurățat.
  • Depăşirea fizică şi morală a utilajelor companiei publice SALUBRIS.
  • În Iași există un deficit de spații verzi.Iașiul are 18,5 mp de spații verzi pe cap de locuitor, mult sub cei 26 mp considerați minimul necesar.

Pentru a depăși această problemă, propun câteva soluții punctuale:

  • Președintele comisiei de circulație, dnul. viceprimar cu atribuții de primar Mihai CHIRICA, poate face un lucru folositor tuturor ieșenilor: să îmbunătățească ”Regulamentul privind organizarea circulației rutiere în municipiul Iași” pentru că acest document poate restricționa traficul greu la nivelul municipiului Iași. Sigur, această inițiativă trebuie completată și de o strategie coerentă privind crearea unor puncte intermodale la marginea orașului prin care să se creeze așa numitele zone-tampon pentru aprovizionare, astfel încât TIR-urile și autovehiculele de mare tonaj să nu mai străbată orașul.
  • Așadar, având în vedere că o un sector important al șoselei de centură a fost finalizat, există posibilitatea devierii parțiale a traficului greu din oraș sau interzicerii anumitor tipuri de autovehicule de mare tonaj în anumite zone ale municipiului Iași, în special pe sectoarele de străzi a zonelor intens populate și, în special, zonelor cu populație sensibilă (creșe, grădinițe, școli, spitale etc.), aceste segemente ale populației fiind mult mai expuse riscului la poluanții atmosferici.
  • Stabilirea unor taxe consistente pentru supragreutate, cand cineva doreste sa tranziteze orasul cu incarcatura mare, coroborat cu amenajarea la fiecare intrare in oras a punctelor fixe de cantarire permanenta a masinilor de tonaj mare, cu un sistem automat si sistem de identificare a autovehicolului.
  • Trebuie investiții masive în echipamente performante de aspirare a aerului. Tot materialul antiderapant aruncat pe străzi si necuratat este inhalat de noi odată cu venirea primăverii!
  • Toate șantierele Primăriei trebuie să aibe plase de protecție care să prevină ieșenii de inhalarea prafului care, datorită vântului sau utilajelor, este ”transportat” prin tot orașul.
  • Evident, sistemul de management al traficului trebuie pus la punct, iar în acest sens deja am venit cu o serie de propuneri punctuale.
  • În acest moment, emisiile degajate de mijloacele de transport în comun învechite pun în pericol sănătatea ieșenilor, pe lângă siguranța acestora. Când nu iau foc în timpul mersului, autobuzele RATP otrăvesc aerul orașului. De aceea, trebuie măcar acum, în al 12-lea ceas, să facem toate diligențele pentru a obține fonduri nerambursabile pentru modernizarea transportului public.
  • Avem nevoie de un sistem coerent care să asigure interconectarea pistelor pentru biciclete și să ofere spații dedicate parcării acestora în siguranță.
  • Nu in ultimul rand, utilizarea materialelor ecologice pentru deszăpezire si prevenirea înghețului pe străzile Iașului în sezonul rece.

Comentarii

comentarii