Iașul inundat: cauze și soluții

Iașul inundat: cauze și soluții

După cum bine știți, joia ce tocmai a trecut Iașul a fost realmente blocat. Nu am vrut să am o reacție publică imediată la haosul care s-a creat în oraș pentru că, în astfel de situații, este bine să lași lucrurile să se sedimenteze și să analizezi la rece ce nu a mers.

Mă așteptam la o abordare mai matură din partea Primăriei pentru a identifica cauzele care au condus la această situație și la propunerea unor soluții punctuale pentru ca astfel de scene să rămâne doar momente de tristă amintire pentru comunitatea noastră.

În urma analizei, am constatat că cele mai importante cauze care au condus la această situație sunt:

  1. interesele obscure din jurul celui mai important document pentru un oraș: Planul Urbanistic General;
  2. neadaptarea Primăriei la realitățile urbanistice și demografice ale orașului în privința sistemului de canalizare public al Iașului.

Planul Urbanistic General este ”legea” după care se dezvoltă și funcționează un oraș. PUG-ul se referă la proiectarea și planificarea tuturor lucrărilor de construire din localități, având în vedere toate aspectele sociale, economice, culturale, tehnice care definesc locuirea. Planul Urbanistic General și situația în care s-a regăsit orașul joi seara se datorează haosului din administrație în ceea ce privește dezvoltarea urbanistică, construcțiile și dezvoltarea rețelei edilitare. Când mă refer la rețeaua edilitară, mă refer în principal la sistemul de canalizare care este rupt de nevoile Iașului.

Domnul Mihai Chirica, care este autorizat ca diriginte de şantier în reţele edilitare, ar fi trebuit să cunoască faptul că sistemul de canalizare din oraș este de tip unitar, ceea ce înseamnă că asigură colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea, în comun, atât a apelor uzate, cât şi a apelor meteorice. În aceste condiții, volumul de preluare este insuficient.

În lipsa PUG-uui, s-a construit total haotic în oraș în ultimii ani, interesele clientelare și personale au prevalat în fața intereselor publice, dezvoltarea urbanistică este una greșită, fiind generată nu de un plan articulat, ci de improvizații punctuale pe fiecare zonă care construiesc un tablou neuniform.

Practic, actuala administrație caută degeaba țapi ispășitori în altă parte. Drumurile publice și spațiul public trebuie gestionate de Primărie, care trebuie să prevadă astfel de situații și să acționeze din timp pentru a nu mai fi puși în această situație.

Iașul a avut ghinionul unor aleși care nu au fost preocupați de acest document de importanță capitală. PUG-ul actual este din 1997. Or, asta înseamnă că toată această perioadă cu boom-ul imobiliar care a început prin 2001, cu dezvoltarea zonelor periferice și cu investiții în oraș s-au făcut pe baza unui PUG făcut acum aproape 20 de ani. În 2007, când am intrat în UE, am început să lucrăm la alt PUG. Trebuia să fie gata în doi ani. Actuala conducere a Primăriei, are 10 ani de când nu e în stare să finalizeze acest document și să îl treacă prin Consiliul Local.

PUG-ul pe care ne chinuim să îl finalizăm de 10 ani a fost redactat din 2007 până în iulie 2015 de către firma Search Corporation. Contractul cu firma respectivă a fost reziliat în vara anului trecut, după ce Primăria a acuzat firma că nu a dus la bun sfârşit toate angajamentele asumate. În ultimele şase luni, redactarea finală a PUG-ului şi procedura de avizare a documentului au intrat în sarcina unei comisii de arhitecţi special constituită la nivelul primăriei.

În iulie 2015, Mihai Chirica a declarat următoarele: ”Am stabilit un grafic de elaborare a etapelor finale pentru ca documentaţia să ajungă spre dezbaterea consiliului în jurul datei de 15 decembrie”. Evident, nu s-a ținut de cuvânt.

Faptul că în ultimii trei ani, perioada de valabilitate a PUG-ului Iașului a fost mereu prelungită, în condițiile în care intervalul respectiv de timp ar fi fost un termen rezonabil pentru formularea temelor de lucru și desemnarea unei echipe care să treacă la treabă, nu este o întâmplare. Primăria s-a complăcut în menținerea unei situații neclare, haotice, învăluită în ceața unor interese legate mai ales de statutul și nivelul de construcție pe unele terenuri.

Citește și: Planul de Mobilitate Urbană – probleme și soluții

Pe lângă faptul că lipsa PUG-ului a condus la acest tip de situație catrastrofală pentru oraș, după o cădere masivă de precipitații, trebuie spus că efectele mai puțin vizibile ale unui PUG țin și de o anumită reținere a unui investitor care vine la Iași. Investitori serioși și bine intenționați evită să investească într-un oraș în care reglementările nu sunt clare. Terenurile și regimul de folosire al acestora sunt esențiale în orice plan de afaceri, iar în aceste condiții Iașul nu poate onora câteva pretenții de bază ale oricărui investitor, străin sau autohton, mic sau mare.

Soluțiile mele pentru ca această situație să nu se mai repete:

  1. Finalizarea Planului de Urbanism General. Voi face din acest proiect un obiectiv prioritar imediat după ce voi ajunge la Primărie;
  2. Construirea unui sistem de canalizare de tipul dublu:
    • un sistem separat pentru apa menajeră;
    • un sistem pentru apa pluvială, care poate funcționa ca o alternativă la sistemul pentru apa menajeră, cu preepurări minime înainte de deversarea apei în Bahlui;
  3. Construirea unui sistem de canalizare de tipul dublu este unul pe termen lung. Ca soluție intermediară, propun construirea de rezervoare de ”atenuare a vârfului de viitură” acolo unde se acumulează temporar surplusul de apă.

Mai trebuie să menționez că la 4 zile de la acest moment, în aluviunile generate de scurgerea haotică a apei încă domnesc pe străzile din cartierele orașului, exemple fiind strada Toma Cozma, Fundac Șipoțel, Bularga sau Canta.

Citește și: Declarație de presă privind Strategia de Dezvoltare Integrată

Comentarii

comentarii