Lipsă de transparență la nivelul Primăriei în cheltuirea banilor publici

Lipsă de transparență la nivelul Primăriei în cheltuirea banilor publici

Zilele trecute, presa ieșeană a mediatizat situația achizițiilor publice supraevaluate de la Servicii Publice și legăturile viceprimarului Mihai Chirica cu beneficiarii contractelor de la societatea respectivă.

Nu am căderea să îmi exprim punctul de vedere asupra legalității celor întâmplate acolo, însă cred că este clar pentru toată lumea că din punct de vedere moral această practică este de nepermis.

Doresc să trag un semnal de alarmă că ceea ce se întâmplă la Servicii Publice este un simptom al unui mod de lucru obscur și lipsit de transparență. Am făcut o analiză pe ”sursele deschise” (bilanțul de pe site-ul Ministerului de Finanțe, informații de pe site sau din rapoarte de activitate) asupra activității societăților din subordinea Primăriei, precum și a Fundațiilor și Asociațiilor înființate de Primărie. Ce am găsit confirmă lipsa de transparență în cheltuirea banilor publici.

Am încercat să găsesc informații cu privire la procedurile de achiziție a acestor entități, informații pe site, informații publice. Din păcate, m-am izbit de un zid al obscurității. Pentru societățile din subordinea PMI am luat ca reper ultimul an raportat la Finanțe – 2014. In capitolul cheltuieli gasim 55-65% cheltuieli de bunuri, servicii si lucrări.

1SC CITADIN SA

Înregistrată în SEAP în 29.01.2007. Are 3 anunțuri de atribuire (ciment, motorină și bitum) a unor proceduri anunțate în SEAP în 2014 în valoare totală de 8.745.209 lei.

Anul 2014

Venituri totale: 31.846.717

Cheltuieli totale: 31.260.506

Profit: 586.211

În concluzie, deși înscrisă în SEAP din 2007, a efectuat proceduri de atribuire prin sistemul public doar în scurta perioada în care acest lucru a fost obligatoriu pentru toate întreprinderile publice, in perioada 2013-2014. Lipsa de transparență în realizarea achizițiilor. Pe site-ul companiei nu sunt identificate Planul Anual al Achizițiilor sau anunțuri sau solicitări de oferte.

2SC SERVICII PUBLICE SA

Înregistrată în SEAP în 22.10.2010. Are 14 anunțuri de atribuire proceduri, 439 cumpărări directe, 6 cereri de ofertă finalizate online, 2 licitații deschise finalizate online și 11 licitații electronice.

Anul 2014

Venituri totale: 30.442.193

Cheltuieli totale: 29.932.957

Profit: 509.236

În concluzie, desi poate impresiona numărul de cumpărări directe raportate prin SEAP, în condițiile în care pe site-ul companiei nu sunt identificate Planul Anual al Achizitiilor sau anunturi și solicitări de oferte (există un singur anunt), nu existî certitudinea că acestea sunt rezultatul întâlnirii cererii cu întreaga oferta din piață, ci doar că s-a utilizat platforma SEAP pentru a se achiziționa de la furnizorul dorit. Există investigații mass-media care au arătat utilizarea fondurilor pentru achiziții supraevaluate.

3SC ECO PIATA SA

Înregistrată în SEAP în 10.01.2011, are 547 de cumpărări directe raportate iî SEAP.

Anul 2015

Venituri totale: 5.795.002

Cheltuieli totale: 5.734.664

Profit: 60.338

În concluzie, deși poate impresiona numărul de cumpărări directe raportate prin SEAP, în condițiile în care pe site-ul companiei nu sunt identificate Planul Anual al Achizitiilor sau anunțuri și solicitări de oferte, nu există certitudinea că acestea sunt rezultatul întâlnirii cererii cu întreaga oferta din piață, ci doar că s-a utilizat platforma SEAP pentru a se achiziționa de la furnizorul dorit.

5SC FOTBAL SA

Neînregistrată în SEAP.

Anul 2014

Venituri totale: 1.238.618

Cheltuieli totale: 1.218.393

Profit: 20.225

Concluzia este o lipsă totală de transparență. Nu există site web și nu există nicio informație publică despre activitatea derulată de societate. Nu și-a prezentat niciodată în ultimii 4 ani raportul sau bugetul în plenul Consiliului Local.

Această societate a fost înființată de Constantin Simirad și se numea Iași21. Actuala FOTBAL SA primește spre administrare spații comerciale și terenuri care aparțin Primăriei Muncipiului Iași, pe care le închiriază sau subînchiriază obținând venituri. Veniturile din 2014 sunt de aproximatv 12 milioane lei, din care mai mult de jumătate se cheltuie pe salarii. Restul de bani sunt alocați către CSMS. Propunem desființarea acestei societăți și întreaga sumă care vine din închirierea spațiilor comerciale ale Primăriei să fie alocată către Centrul de copii și juniori al CSMS dublând astfel resursele pentru acest domeniu fundamental pentru sportul ieșean. PNL a cerut desființarea prin ajungerea la termen (depunând un proiect de HCL în acest sens), executivul refuzând punerea pe ordinea de zi. Practic, noi vrem să eficientizăm cheltuirea banilor care vin prin închirierea și subînchirierea de spații și sunt direcționați către CSMS.

Fundația HECUBA (înființată de către Consiliul Local, președinte executiv apare ca fiind Gheorghe Nechita)

Ultimul ”raport de activitate” a fost pe anul 2013 printr-o prezentare lapidară pe site. Bugetul alocat de Consiliul Local este de 700.000 lei, dintre care cheltuielile de personal sunt 350.000 lei, iar cheltuielile cu bunuri și servicii sunt de 350.000 lei. În ultimii 5 ani, veniturile Fundației au fost de peste 6,2 milioane lei (conform bilanțurilor depuse la Finanțe). Plecăm de la supoziția că în fiecare an alocările de la buget au fost, în medie, de 700.00 lei. Asta înseamnă că 3,5 milioane lei au fost alocate către această Fundație. Nu vorbim aici de impactul activităților sociale derulate de această entitate, ci de faptul că nu știm cum au fost cheltuiți banii publici. Fundația Hecuba nu este înregistrată în SEAP, site-ul nu este updatat și nu există informații publice cu privire la activitatea derulată de Fundație. Aceasta nu și-a prezentat niciodată în ultimii 4 ani raportul sau bugetul în plenul Consiliului Local. Concluzia clară e lipsa totală de transparență.

Fundația Step in Tourism

Pe site-ul său nu există niciun raport de activitate sau o analiză a cheltuielilor acestei asociații. Site-ul este rudimentar, neactualizat, fără informații relevante. Asociația nu este înregistrată în SEAP, cheltuielile sale fiind de aproximatv 200.000 lei din 2010 până în 2014, data depunerii ultimului bilanț.

Fundația Iași – Capitală Europeană a Culturii

Veniturile de 4,2 milioane lei doar până în anul 2014, data depunerii ultimului bilanț contabil care este public pe site-ul Ministerului de Finanțe. În 2015, prin Hotărâre a Consiliului Local, s-au alocat alte 2 milioane lei. În total, înseamnă 6,2 milioane lei, bani publici alocați pentru această Fundație, fără să avem un raport de activitate, fără să avem o evidență a cheltuielilo. O radiografie a activității acesteia arată o fundație măcinată de intruziuni politicie din partea fostului primar Gheorghe Nichita și a succesorului său, Mihai Chirica, cu o proastă gestionare și probleme în a explica felul în care au fost cheltuite fondurile publice. Fundația este neînregistrată în SEAP, iar paradoxul este că veți găsi înregistrate pe SEAP fundații din Iași care gestionează bani privați și care au recurs la acest mijloc de transparentizare a cheltuielilor publice.

Așadar, avem un tablou destul de clar cu privire la lipsa de transparență a banilor publici gestionați de către societățile din subordinea Primăriei Municipiului Iași și a Fundațiilor și Asociațiilor înființate de aceasta. Cum spuneam, situația relatată de mass-media cu privire la Serviciul Public nu este un caz particular, ci un întreg sistem obscur, ce trebuie reformat din temelii.

Vorbim de o sumă de aproxamativ 20 milioane de  euro care doar în 2014 a fost cheltuită de societățile și ONG-urile din subordinea Primăriei  fără a există o transparență în privința achizițiilor publice.

9Propunerile mele sunt:

  • Planul anual de achizții publice să fie făcut public și de către Primărie, și de către societățile din subordinea Primăriei. Niciodată în trecut acest document nu a fost trecut prin plenul Consiliului Local. Dacă ar fi public, potențialii furnizori ar putea să aibă o estimare cu privire la necesarul achiziției și și-ar putea face stocuri pentru a participa la licitații;
  • Publicarea tuturor procedurile de achiziție pe site, cf. OG 34/2006, chiar și de către societățile din subordinea PMI și de către fundațiile și asociațiile care primesc bani publici de la Consiliul Local;
  • Obligativitatea publicării stadiului în care se află diverse proceduri de achiziție, precum și plățile efectuate în cadrul contractelor încheiate;
  • Prospectarea cu prioritate a pieței locale de produse, servicii sau lucrări la achizițiile directe inițiate. Ideea este să există cât mai mulți funrizori locali;
  • Actualizarea tuturor site-urilor, începând de la cel al Primărieri, continuând cu societățile și ONG-urile. Acum aceste site-uri sunt depășite, neactualizate, informația este organizată haotic și nu ajută deloc utilizatorul;
  • Există situaii în care pentru același tip de achiziție, costurile diferă de la o societatea subordonată Primăriei la alta, explicațiile neavând legătură cu prețurile pieței, ci cu interese. Putem limita acest lucru prin stabilirea de standarde de cost și de calitate pentru diferitele tipuri de achiziții de lucrări, prestări servicii și furnizare bunuri. În acest sens, avem în vedere promovarea pe agenda Consiliului Local a unor hotărâri care să impună limitele maxime de costuri pentru achiziții și standardele la care să fie executate lucrările și livrate bunurile și serviciile.

lipsa de transparenta

Comentarii

comentarii